”Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși!”

                 Sărbătoarea Sfântului Ignatie Teoforul:

                                Tradiții la Ignatul porcului

0

click pe poza: FOTO (1)

Biserica ortodoxă si greco-catoloca îl sărbătoreşte duminică, 20 decembrie, pe Sfântul Ignatie Teoforul. Potrivit unor surse religioase, Sfântul Ignatie s-a născut în anul 35 și a sfârșit mucenicește la data de 20 decembrie în anul 107 d.Hr, în amfiteatrut de la Roma, sfâșiat de fiare.

Documentele religioase ale vremii  menționează că Sfântul Ignatie ar fi fost sirian de origine, iar înainte de convertirea sa la creștinism ar fi fost păgân și un persecutor aprig al creștinilor. În traducere, numele de „Teoforul” înseamnă „purtător de Dumnezeu”.

Despre Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie, documentele religioase menționează că este un urmaş al apostolilor, că a fost al doilea patriarh al Bisericii Antiohiei  și ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. Când împăratul Traian ( care a domnit între anii 98-107)a trecut prin Antiohia, Sfântul Ignatie a fost adus la porunca acestuia și cercetat îndelung pentru convigerile sale religioase. În zadar a încercat împăratul Traian să-l convingă să renunțe la credinţa în Hristos. Din această cauză, Sfântul a fost arestat alături de alți creștini, iar în timpul persecuțiilor creștine de la Roma, Sfântul Ignatie a fost chinuit vreme îndelungată. Documentele religioase ale vremii dovedesc că, în timpul supliciului, credinciosul Ignatie a suportat cu demnitate chinurile. După ce Ignatie a trecut și peste această piatră de încercare, împăratul s-a răzbunat și l-a trimis legat la Roma, păzit de zece ostaşi, pe care Ignatie i-a numit leoparzi. În final, împăratul a decis ca Sfântul Ignatie să fie aruncat în cușca fiarelor în renumitul Amfiteatru de la Roma, pentru a fi mâncat de fiare. Decizia împăratului nu l-a înspăimântat pe Sfânt, dimpotrivă. În drum spre Roma, Sfântul s-a rugat în bisericile prin care trecea să fie mâncat de fiare. Totodată, el a insistat în faţa unui grup de romani care voiau să obţină achitarea lui de la autorităţile imperiului să nu intervină pentru salvarea lui de la o moarte dramarică:”Lăsaţi-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu şi sunt măcinat de dinţii fiarelor, ca să fiu pâine curată a lui Hristos”.  După tragedie, câţiva creştini au adunat în taină rămăşiţele sale pământeşti din Amfiteatrul din Roma şi le-au dus în Antiohia.

Tradiții  populare în ziua de Ignat

În calendarul popular, în ziua Sfântului Ignatie se împlineşte ritualul Ignatul porcilor. Cuvântul Ignat provine din latinescul Ignis, care înseamnă foc. În vremuri îndepărtate, ziua de Ignat era una dintre cele mai importante sărbători solare. 

Porcul de Crăciun este sacrificat în ziua de 20 decembrie

În calendarul popular, la 20 decembrie se împlineşte ritualul Ignatul porcilor și grăsunul de Crăciun este sacrificat în această zi. Din bătrâni se spune că sacrificarea porcului  trebuie să se împlinească în ziua destinată Ignatului- pe 20 decembrie. Când acest obicei nu este respectat la această dată, animalul începe să slăbească și se îmbolnăvește.

Cine trebuie să participe la ignatul porcului

Prin tradiție, sacrificarea porcului se împlinește în numeroase zone din țară și la ritualul de Ignat participă rudele şi prietenii familiei care taie porc pentru Crăciun. În această privință, există și unele restricții care susțin că la sacrificiul porcului nu trebuie să asiste persoanele foarte miloase, pentru că atunci carnea acestuia nu va fi gustoasă.

În ziua de Ignat, gospodina începe pregătirile pentru ritual

În ziua de Ignat, gospodina se scoală de dimineaţă şi începe pregătirile pentru sacrificarea porcului în gospodăria sa, după o veche tradiție, în anumite condiții în spațiu și în timp.

Mai întâi, gospodina purifică locul unde are loc sacrificarea porcului prin tămâierea și prin stropirea acelui spațiu cu apă neîncepută. De asemenea, sacrificarea porcului se împlinește în anumite ore ale zilei: după răsăritul soarelui  sau  înainte de apus, atunci când soarele străluceşte pe cer.

De Ignat, oamenii trebuie să vadă sânge

În tradiţia populară se crede că oamenii trebuie vadă sânge  în ziua de Ignat; în acest fel, participanții la ritual vor fi feriţi de boli în Noul An.

Mai mult, în unele localităţi, copiii care participă la ritual sunt urcaţi pe pântecul porcului și li se face semnul crucii pe frunte cu sângele animalului sacrificat. Obiceiul este respectat mai ales în mediul rural și se crede că acei copii  vor fi rumeni în obraji şi  vor fi ocoliți de efectele deochiului  pe parcursul noului an.

De ce este bine ca porcul sacrificat să aibă culoarea neagră

Ținând seama de tradiția populară, unii  etnologi susțin că sacrificarea porcului de culoare neagră  are o semnificație aparte.  Carnea acestui porc, tăiat la Ignat, are  efecte vindecătoare pentru persoanele suferinde de o boală ciudată numită în popor ”Spurcatul”. În mediul rural, această afecțiune stârneşte mare teamă pentru că boala se manifestă printr-o durere care “se mută” în tot corpul.

Remedii populare preparate din sângele porcului negru

În medicina populară se spune că sângele porcului negru  amestecat cu făină, reprezintă un leac sigur pentru bolile grave. Când sângele porcului negru este amestecat cu mei se lasă să se usuce. Cu acest “leac”se afumă copiii pentru a fi vindecați de  guturai, de frică şi de alte boli  ale copilăriei. Totodată, etnologii semnalează că în tradiţia populară şi untura adunată  de la  porcul negru este bună pentru descântece şi pentru îndepărtarea relelor.

De asemenea, în popor se crede că persoanele care asistă la ignatul porcului negru trebuie să vadă sânge, pentru a fi ferite de boli în Noul An.

Stăpânul casei împlinește ritualul înjunghierii porcului

Ritualul înjunghierii animalului este împlinit de bărbatul care se îngrijeşte de gospodărie.  În multe sate din Oltenia și Muntenia, înainte de a fi înjunghiat, porcul este stropit cu agheasmă şi este aşezat cu capul spre răsărit. După aceea,  persoana care-l taie îi face semnul crucii pe ceafă cu cuţitul. 

La ignatul porcului se respectă anumite etape  

După ce a fost înjunghiat, animalul este spălat, pârlit  şi frecat cu sare. În etapa următoare a ritualului, porcul se înveleşte cu o pătură. Atunci, copiii cei mici din familia care a sacrificat porcul se urcă pe pântecul acestuia şi se veselesc, pentru ca acesta să fie mâncat cu poftă.

O etapă gustoasă a ritualului: „Pomana porcului”

După sacrificare, ritualul Ignatului se continuă cu  "Pomana porcului". Cu acest prilej, bucatele de carne proaspătă sunt prăjite în untură şi din  ”pomană” se hrănesc toţi cei prezenţi la ceremonie.

 Bășica porcului, ”clopoțelul” bucuriei în casa gospodarului

În ziua ignatulu, băşica sacrificatului joacă și ea un rol în viața gospodarului care  taie porcul. În bășica acestuia se pun boabe, apoi  aceasta se lasă  să se usuce.  Când s-a uscat foarte bine, băşica porcului se scutură precum un clopoţel. Dacă boabele fac mult zgomot înseamnă că familia care a sacrificat porcul va avea parte de veselie şi de numeroase bucurii.
Într-o altă etapă în ritualul ignatului, după ce băşica porcului a fost pusă la uscat, grăsunului i se taie coada şi urechile, iar în unele zone geografice acestea sunt consumate de copiii din familia care a tăiat porcul.

Coada și urechile sacrificatului simbolizează sfârșitul Postului Crăciunului

În ritualul ignatului,  grăsunului i se taie coada şi urechile, iar în unele zone geografice acestea sunt consumate de copiii din familia care a tăiat porcul. Acest moment simbolizează sfârșitul Postului Crăciunului.  

                                    Obiceiuri urmate de urarea:

”Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși!”.  

Gospodarul face semnul crucii cu cuțitul pe fruntea sacrificatului și spune :” Doamne ajută, să-l mâncăm  sănătoși!” După acest moment, gospodina casei are misiunea să tranşeze carnea pe categorii, să taie capul și picioarele porcului, ingredient pentru piftia de Anul Nou.