Sărbătoarea Sfântului
Ignatie Teoforul:
Tradiții la Ignatul porcului

click pe poza: FOTO (1)
Biserica ortodoxă si
greco-catoloca îl sărbătoreşte duminică, 20 decembrie, pe Sfântul Ignatie
Teoforul. Potrivit unor surse religioase, Sfântul Ignatie s-a născut în anul 35
și a sfârșit mucenicește la data de 20 decembrie în anul 107 d.Hr, în amfiteatrut
de la Roma, sfâșiat de fiare.
Documentele religioase ale vremii
menționează că Sfântul Ignatie ar fi fost sirian de origine, iar înainte de
convertirea sa la creștinism ar fi fost păgân și un persecutor aprig al
creștinilor. În traducere, numele de „Teoforul” înseamnă „purtător de
Dumnezeu”.
Despre Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie,
documentele religioase menționează că este un urmaş al apostolilor, că a fost
al doilea patriarh al Bisericii Antiohiei și ucenic al Sfântului
Evanghelist Ioan. Când împăratul Traian ( care a domnit între anii 98-107)a
trecut prin Antiohia, Sfântul Ignatie a fost adus la porunca acestuia și
cercetat îndelung pentru convigerile sale religioase. În zadar a încercat
împăratul Traian să-l convingă să renunțe la credinţa în Hristos. Din această
cauză, Sfântul a fost arestat alături de alți creștini, iar în timpul
persecuțiilor creștine de la Roma, Sfântul Ignatie a fost chinuit vreme
îndelungată. Documentele religioase ale vremii dovedesc că, în timpul
supliciului, credinciosul Ignatie a suportat cu demnitate chinurile. După ce
Ignatie a trecut și peste această piatră de încercare, împăratul s-a răzbunat
și l-a trimis legat la Roma, păzit de zece ostaşi, pe care Ignatie i-a numit
leoparzi. În final, împăratul a decis ca Sfântul Ignatie să fie aruncat în
cușca fiarelor în renumitul Amfiteatru de la Roma, pentru a fi mâncat de fiare.
Decizia împăratului nu l-a înspăimântat pe Sfânt, dimpotrivă. În drum spre
Roma, Sfântul s-a rugat în bisericile prin care trecea să fie mâncat de fiare.
Totodată, el a insistat în faţa unui grup de romani care voiau să obţină
achitarea lui de la autorităţile imperiului să nu intervină pentru salvarea lui
de la o moarte dramarică:”Lăsaţi-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot
dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu şi sunt măcinat de dinţii
fiarelor, ca să fiu pâine curată a lui Hristos”. După tragedie, câţiva
creştini au adunat în taină rămăşiţele sale pământeşti din Amfiteatrul din Roma
şi le-au dus în Antiohia.
Tradiții populare în ziua de
Ignat
În calendarul popular, în ziua Sfântului
Ignatie se împlineşte ritualul Ignatul porcilor. Cuvântul Ignat provine din
latinescul Ignis, care înseamnă foc. În vremuri îndepărtate, ziua de Ignat era
una dintre cele mai importante sărbători solare.
Porcul de Crăciun este sacrificat în
ziua de 20 decembrie
În calendarul popular, la 20 decembrie se
împlineşte ritualul Ignatul porcilor și grăsunul de Crăciun este sacrificat în
această zi. Din bătrâni se spune că sacrificarea porcului trebuie să se
împlinească în ziua destinată Ignatului- pe 20 decembrie. Când acest obicei nu
este respectat la această dată, animalul începe să slăbească și se
îmbolnăvește.
Cine trebuie să participe la ignatul
porcului
Prin tradiție, sacrificarea porcului se
împlinește în numeroase zone din țară și la ritualul de Ignat participă rudele
şi prietenii familiei care taie porc pentru Crăciun. În această privință,
există și unele restricții care susțin că la sacrificiul porcului nu trebuie să
asiste persoanele foarte miloase, pentru că atunci carnea acestuia nu va fi
gustoasă.
În ziua de Ignat, gospodina începe
pregătirile pentru ritual
În ziua de Ignat, gospodina se scoală de
dimineaţă şi începe pregătirile pentru sacrificarea porcului în gospodăria sa,
după o veche tradiție, în anumite condiții în spațiu și în timp.
Mai întâi, gospodina purifică locul unde are
loc sacrificarea porcului prin tămâierea și prin stropirea acelui spațiu cu apă
neîncepută. De asemenea, sacrificarea porcului se împlinește în anumite ore ale
zilei: după răsăritul soarelui sau înainte de apus, atunci când
soarele străluceşte pe cer.
De Ignat, oamenii trebuie să vadă sânge
În tradiţia populară se crede că oamenii
trebuie vadă sânge în ziua de Ignat; în acest fel, participanții la ritual
vor fi feriţi de boli în Noul An.
Mai mult, în unele localităţi, copiii care
participă la ritual sunt urcaţi pe pântecul porcului și li se face semnul
crucii pe frunte cu sângele animalului sacrificat. Obiceiul este respectat mai
ales în mediul rural și se crede că acei copii vor fi rumeni în obraji şi
vor fi ocoliți de efectele deochiului pe parcursul noului an.
De ce este bine ca porcul sacrificat să
aibă culoarea neagră
Ținând seama de tradiția populară, unii
etnologi susțin că sacrificarea porcului de culoare neagră are o
semnificație aparte. Carnea acestui porc, tăiat la Ignat, are
efecte vindecătoare pentru persoanele suferinde de o boală ciudată numită
în popor ”Spurcatul”. În mediul rural, această afecțiune stârneşte mare teamă
pentru că boala se manifestă printr-o durere care “se mută” în tot corpul.
Remedii populare preparate din sângele
porcului negru
În medicina populară se spune că sângele
porcului negru amestecat cu făină, reprezintă un leac sigur pentru bolile
grave. Când sângele porcului negru este amestecat cu mei se lasă să se usuce.
Cu acest “leac”se afumă copiii pentru a fi vindecați de guturai, de frică
şi de alte boli ale copilăriei. Totodată, etnologii semnalează că în
tradiţia populară şi untura adunată de la porcul negru este bună
pentru descântece şi pentru îndepărtarea relelor.
De asemenea, în popor se crede că persoanele
care asistă la ignatul porcului negru trebuie să vadă sânge, pentru a fi ferite
de boli în Noul An.
Stăpânul casei împlinește ritualul
înjunghierii porcului
Ritualul înjunghierii animalului este împlinit
de bărbatul care se îngrijeşte de gospodărie. În multe sate din Oltenia
și Muntenia, înainte de a fi înjunghiat, porcul este stropit cu agheasmă şi
este aşezat cu capul spre răsărit. După aceea, persoana care-l taie îi
face semnul crucii pe ceafă cu cuţitul.
La ignatul porcului se respectă anumite etape
După ce a fost înjunghiat, animalul este
spălat, pârlit şi frecat cu sare. În etapa următoare a ritualului,
porcul se înveleşte cu o pătură. Atunci, copiii cei mici din familia care a
sacrificat porcul se urcă pe pântecul acestuia şi se veselesc, pentru ca acesta
să fie mâncat cu poftă.
O etapă gustoasă a ritualului: „Pomana
porcului”
După sacrificare, ritualul Ignatului se
continuă cu "Pomana porcului". Cu acest prilej, bucatele de
carne proaspătă sunt prăjite în untură şi din ”pomană” se hrănesc toţi
cei prezenţi la ceremonie.
Bășica porcului, ”clopoțelul” bucuriei
în casa gospodarului
În ziua ignatulu, băşica sacrificatului joacă
și ea un rol în viața gospodarului care taie porcul. În bășica acestuia
se pun boabe, apoi aceasta se lasă să se usuce. Când s-a
uscat foarte bine, băşica porcului se scutură precum un clopoţel. Dacă boabele
fac mult zgomot înseamnă că familia care a sacrificat porcul va avea parte de
veselie şi de numeroase bucurii.
Într-o altă etapă în ritualul ignatului, după ce băşica porcului a fost pusă la uscat, grăsunului i se taie coada şi urechile, iar în unele zone geografice acestea sunt consumate de copiii din familia care a tăiat porcul.
Într-o altă etapă în ritualul ignatului, după ce băşica porcului a fost pusă la uscat, grăsunului i se taie coada şi urechile, iar în unele zone geografice acestea sunt consumate de copiii din familia care a tăiat porcul.
Coada și urechile sacrificatului
simbolizează sfârșitul Postului Crăciunului
În ritualul ignatului, grăsunului i se
taie coada şi urechile, iar în unele zone geografice acestea sunt consumate de
copiii din familia care a tăiat porcul. Acest moment simbolizează sfârșitul
Postului Crăciunului.
Obiceiuri
urmate de urarea:
”Doamne
ajută să-l mâncăm sănătoși!”.
Gospodarul face semnul crucii cu cuțitul pe
fruntea sacrificatului și spune :” Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoși!”
După acest moment, gospodina casei are misiunea să tranşeze carnea pe
categorii, să taie capul și picioarele porcului, ingredient pentru piftia de
Anul Nou.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu